VISAO MISAO OBJECTIVO HAKSESUK BOLA FH KKN HOME FH LPV ARTIGOS FH MUZIKA LIA MENON FH RESPONDE

20121018

Election Related Challenges in Young Democracy (1) - Hari’i Órgão Eleitoral Nebe Metin


Election Related Challenges in Young Democracy (1)

Hari’i Órgão Eleitoral Nebe Metin

Martinho G. da Silva Gusmão 

 
Husi 8–11 Outubro 2012, International Institute for Democratic and Electoral Assitance (International IDEA) hamutuk ho Community of Democracy (CD) nebe lidera husi Mongólia no Ministry of Foreigh Affairs and Trade (Mongólia) hala’o seminário kona ba “Election Related Challanges in Young Democracies – Towards Free, Fair and Credible Electoral Processes: Sharing and Learning from Asian and Arab Experiences” iha Ulaanbaatar, Mongólia.
Participante mak comissário sira no oficial eleitoral sira mai husi Bhutan, Egipto, Índia, Indonésia, Jordânia, Kyrgyzstan, Myanmar, Libya, Moroco, Nepal, Filipina, Republica Korea, Timor Leste no Ukraina ho Mongólia rasik. Estudioso lubuk ida mos participa iha sorumotu matenek nain sira ne’e. Comissão Nacional de Eleições (CNE) Timor Leste delega comissário ida atu participa iha conferencia ida ne’e. Tópico nebe aborda iha sorumotu ida ne’e, mak:
(a) Building fearless independence in electoral management;
(b) Creating representative government – electoral systems and political party regulation;
(c) Political finance regulation;
(d) Stengthening civil society and civic engagement in politics; ho
(e) Policies and practices to deter and counter electoral violence.

Artigo sira nebe sei publica hakarak atu fo pista global ida kona ba saida mak mosu iha sorumotu ida ne’e. Hahu uluk ho electoral management body, ka órgão da administração eleitoral.

“Fearless independence”

Atu hatene kona ba administração eleitoral, participante sira rona husi Dr. Thawilwadee Bureekul (acadêmico, Tailandesa), no comissário 2: Dr. Choinzon Sodnomtseren (chairman of the General Election Committee, Mongólia), Mr. Kamel Jendoubi (Tunisian Electoral Management Body). Experiência no matenek nebe sira hato’o, hatudu oinsa mak hari’i órgão administração eleitoral ida nebe metin no iha “regra do jogo” nebe claro.
Importante atu hatene katak, rai hanesan Tunísia (no Árabe sira lubuk ida), la iha constituição. Se mak ukun, nia mak manda ... nia mak constituição, nia mak lei. Iha conferencia tomak, rai sira husi Árabe hatudu experiência quase hanesan: la iha constituição ka constituição la suficiente. Ohin loron, nação árabe nian tama iha crise boot liu – “crise constitucional”.
Ninia conseqüência, eleição no democracia hanesan “luxuria” ka liafuan di’ak ida mai husi lalehan tutun. Nune’e, sira nia órgão eleitoral mos la dun funciona. Maski hari’i ona órgão eleitoral mos, la iha ema ida mak interesse. Ne’e duni, órgão eleitoral hala’o de’it knar iha loron atu besik ona ba votação. Preparação hanesan periodo pré-eleitoral la iha liu. Tan ne’e sira la hatene saida mak atu halo. To’o ohin loron, Tunísia halo hela preparação atu ba eleição. Maibe, seidauk hatene se mak decide atu halao eleição, no oinsa mak atu hala’o. Maski sira iha esforço maka’as atu halo duni.
Husi biban seluk, Mongólia mos hatudu experiência hanesan. Sira proclama independência iha 1 de Dezembro de 1911. Constituição foun mosu de’it iha 13 de Janeiro de 1992. Ne’e duni lori tinan 81 nia laran atu Mongólia sira bele adopta constituição da republica. Ita hatene katak iha Dezembro 1991, regime comunista naksobu wainhira moru Berlin rahun. Mongólia ninia membro parlamentar sira (maski parlamento boneco), hahu kedas adopta constituição. La kleur de’it, iha 4 de Abril de 1992, sira adopta kedas lei eleitoral no liu tiha semana ida, hili kedas membro ba comissão eleitoral. Liu husi órgão ida ne’e mak sira loke fali sessão foun atu halo eleicao ba State Great Hural (Parlamento Nacional) no State Small Hural (the lower house), 2 de Julho de 1992.
Hare to’ok Timor Leste: ita adopta tiha constituição. La iha lei eleitoral no la iha comissão eleitoral. Ne’e duni, membro husi Assembléia Constituinte (AC) nakfilak an ba kedas Parlamento Nacional. La iha eleição ba sira. Wainhira mosu crise politica militar 2006, ema hotu hakilar no haklalak kona ba eleição antecipada. Maibe, tan la iha lei no comissão, nune’e la iha eleição.
Maski husi experiência (Tunísia no Mongólia) hatudu katak órgão eleitoral la dun hetan posição diak iha democracia nia laran, maibe sira halo duni knar ho diak no aten brani. Rai oin-oin hanesan Nepal, Bhutan, Índia, Indonésia no Thailandia hatudu katak iha “democracy in transition”, precisa duni ema idealista no pratico atu luta ba democracia. Órgão eleitoral sai ona sasukat ida atu oinsa mak ita iha combatente libertadora democrática. Timor Leste hatudu ba sira, katak, CNE sai hanesan “servidor da democracia”. Maski hasoru partido barak no “jagoan” oi-oin maibe ami hatudu “firmeza”.



Experiência husi Timor Leste

Atu hatudu oinsa mak hari’i órgão eleitoral, Tailândia no Timor Leste mak fo contribuição husi perspectiva acadêmica. Wainhira ko’alia kona ba “fearless independence”, se mak bele halo “controlo” ba comissão eleitoral ida? Tailândia nia estudos hatudu katak, constituição no lei kona ba órgão eleitoral nian mak sai hanesan sasukat ba “controlo legal”. Tuir mai, sociedade civil mos tau matan atu halo “controlo social” atu nune’e órgão eleitoral hakat tuir corredor nebe iha ona.
Wainhira hato’o experiência husi Timor Leste, delegado CNE hateke lai ba lei kona órgãos da administração eleitoral. Iha neba ko’alia kona ba atribuição ho dever atu “... subordinarem a sua actuação a critérios de rigorosa isenção, imparcialidade e objectividade ...” (artigo 2o) no “... inamovíveis e independente no exercício do seu mandato ...” (artigo 6o). Pergunta nebe hato’o ba CNE Timor Leste nian, wainhira comissário ruma la hatudu sira nia imparcialidade no objectividade, bele ka lae comissário ne’e lakon ninia estatuto nu’udar “inamovíveis”. Ho liafuan badak karik – bele ka la bele comissário ida lakon nia mandato?
La hatene! Uluk FRETILIN halo lei nebe “livre” liu to’o sukat la hetan. Wainhira AMP halo alteração, hatudu de’it katak CNE sei halo relatório ba PN. La liu ida ne’e. Rai sira seluk hare katak, CNE Timor Leste mak di’ak liu ona. Orgulho duni. Maibe, ida ne’e mos bele hamosu abuso. Iha eleicao 2007 no 2012, tendencialmente membro CNE la hatudu sira nia imparcialidade. Maski nune’e, la iha controlo husi órgão sira seluk.

Hanoin oan ruma

Hanesan Tailândia no Mongólia nia experiência, di’ak mos ba Timor Leste atu hanoin kona ba estrutura órgão eleitoral nian (electoral management design).

1.     Supremo Tribunal de Justiça/ Tribunal de Recurso
Iha rai seluk, STJ kaer knar importante tebes. Timor Leste mos hanesan ne’e. Ita nia Lei Inan ko’alia duni kona ba competência constitucional e eleitoral (artigo 126o). Iha neba dehan katak, “Julgar em última instância a regularidade e validade dos ato do processo eleitoral, nos termos da lei respectiva” (n. 2, alínea b). Problema hahu mosu, wainhira “lei respectiva” ne’e mak la hatur didiak. Ikus mai, TR nebe halao hela knar STJ nian sai fali fatin ba STAE no CNE atu halo rungu ranga ba malu. Experienica iha 2012 hatudu lição diak no murak tebes atu ita hatur hikas paple STJ/ TR nian atu nune’e labele hamosu bebeik confusão. Tailândia no Mongólia hatudu oinsa mak sira nia Supreme Court hatudu duni sira nia knar no kbit, tuir lei nebe iha ona.

2.     Comissão Nacional de Eleições

Maski dehan katak CNE ne’e órgão independente, maibe ninia knar ne’e mihis liu. Too 2012 mosu alteração nebe atu halo CNE mohu tiha de’it. Exemplo diak nian mak husi Korea do Sul, Índia, Tailândia no Mongólia rasik. Sira nia comissão eleitoral hetan knar no kbit boot tebes, hanesan:
a)              Halo plano, prepara (hadi’ak no halot sasan sira), no organiza eleicao tomak, inclui referendum ... tau matan ba oinsa mak hametin lalaok (“supervise the enforcement...”) legislação eleitoral, no prepara mos ba consolidação gestão ba comissão eleitoral nian. Iha Timor Leste, knar CNE nian dehan “supervisionar o processo eleitoral”. Sira seluk hanesan fali STAE no Governo mak halo, CNE hateke tuir de’it.
b)             Hatur metodologia gestão nebe profissional kona ba oinsa mak prepara no hala’o eleição local. Iha ne’e Timor Leste seidauk halo, tan la iha eleicao local. Maski iha eleição suku, maibe ita nia sistema tomak sei “Díli-centric”, nune’e la iha “autoridade” ba CNE/ STAE distrito atu halao eleição.
c)              Halo coordenação ba actividade tomak nebe iha relação ho autoridade governo nian hodi hala’o eleicao. Ita iha Timor Leste hatudu oinseluk oituan: Governo mak coordena hamutuk ho STAE, depois CNE mai atu supervisiona deit. Tuir rai lubuk ida nebe rona Timor Leste nia experiência, sira dehan ne’e modelo gestão eleitoral governamental (govermental model of electoral management body);
d)             Aloca, dispõe, no supervisiona “financiamento” ba eleição no referendum. Timor Leste nian halo tuir ida-idak nia hakarak no ida-idak nia hanoin rasik: STAE halo ketak ninian, CNE halo ketak ninian, Governo fahe ketak osan ba partido político no candidato sira. La iha “unificação” ba orçamento eleitoral;
e)              Hala’o no hametin educação eleitoral no informação ba votantes; publicação kona ba matéria eleitoral (lei no manual), hala’o treinamento no pesquisa kona ba lalaok eleitoral nian. Timor Leste nia modelo hetan apreciação furak tebes husi rai sira Árabe nian. Iha feira kona ba livro sira: CNE Timor Leste bele hatudu ninia livro lubuk ida iha Tetum hamutuk ho Árabe sira, Espanhol, Indonésia no Inglês;
f)              Aprova regulamento, lala’ok (procedures), instrução, no formato documento tuir legislação eleitoral nebe iha;
g)             Hari’i centro ba arquivo eleitoral;
h)             Hato’o proposta ba Supremo Tribunal de Justiça (STJ) atu hatur netik interpretação kona ba aplicação referendum no legislação eleitoral. Iha Timor Leste, maski lei la hatur ida ne’e, maibe CNE buka dalan oi-oin atu husu Tribunal de Recurso (TR) hodi fo interpretação wainhira STAE lakohi halo tuir requisito balun nebe CNE husu;
i)               Submete proposta ba Parlamento Nacional no Governo atu hadi’ak legislação eleitoral nian. Tuir Timor Leste nia experiência, STAE mak hatoo proposta liu husi Governo atu PN aprova no PR promulga. Dala ida tan: CNE hateke tuir de’it. Wainhira rungu ranga mosu ona mak Governo no PN tuda rai rahun ba malu;
j)               Submete proposta ba PN no Governo wainhira sira husu karik atu halo eleição antecipada ka referendum ruma;
k)             Atu hetan informações necessárias no documento tomak husi oficial governo nian ka organização tomak nebe iha relação ho eleição ka referendum nebe tama iha jurisdição tomak acto eleitoral nian hodi hametin regra do jogo;
l)               Hala’o knar sira seluk nebe lei fo ba comissão.

3.     Secretariado técnico da administração eleitoral

Husi participante tomak iha conferencia ne’e, sira iha duni secretariado técnico ba administração eleitoral. Maibe, hakruk ba autoridade comissão nian. Ne’e duni, secretariado técnico ne’e hanesan funcionário publico nebe fo tulun no hala’o plano nebe aprova husi comissão eleitoral, la’os comissão mak “hateke tuir de’it” saida mak governo hakarak hala’o iha eleição nia laran.

Liafuan ikus, Dr. Malek Twal, assessor ba Ministério Desenvolvimento Político Jordânia nian (Hasheimte Kingdom of Jordan) hateten buat ida: “it is the case that you have bad Law, but good implementation”. Katak, imi husi Timor Leste halo lei rungu ranga, maibe ninia implementação diak tebes.


*) Hakerek-na’in, comissário CNE representante Igreja Católica, comitê ba EDUCAÇÃO ELEITORAL, delegado ba conferencia iha Mongólia.

Sem comentários:

Enviar um comentário

Nota: só um membro deste blogue pode publicar um comentário.