VISAO MISAO OBJECTIVO HAKSESUK BOLA FH KKN HOME FH LPV ARTIGOS FH MUZIKA LIA MENON FH RESPONDE

20060905

Tribunal Rekursus: Foti Liman Ne Legal?
*Husi António Ramos Naikoli

Tribunal Rekursus (TR) decide ona katak II Kongresso Fretilin iha loron 17,18 i 19 Maio ne «Legal». Decisaun TR nian hatan ba ba kesar nebe grupo «Fretilin Mudanças (FM)» nian,tamba tuir sira grupo FM katak “Lideransa Iligitima Fretilin,tamba II F Kongresso ne kontra Ukun Fuan Oan konaba Partido Politika (18º Lei 3/2004) no Ukun Fuan Sanak (Estatuto Interna Fretilin,artigo 17).
Iha ne hakarak mos analise ba Decisaun Claudio Ximenes,Jacinta Correia da Costa i Mária Natercia Gusmao Pereira konaba legitimidade ka lae II Kongresso Fretilin nian ne. Ukun Fuan Inan ka Konstituisaun RDTL hakerek,maibe husi Ukun Fuan Inan ne rasik bele mosu interpretasuan oi-oin, neduni labele konsidere katak Claudio Ximenes sira nia decisaun ne maka los deit ka kumpri deit UKun Fuan Inan, maibe sei iha duvida no litik nafatin ba interpretasaun no decisaun Tribunal Rekursus nian ne.

Tuir Ukun Fuan Inan (UFI) iha:
1. artigo 126º defini konaba kompetencia Tribunal Justiça konaba kestaun juridika no konstitucional,hodi deklara iha ka la iha konstitucionalidade i inkonstitucionalidade. Iha kontextu Timor LoroSae nian Tribunal Rekursus maka iha kompetencia ba ida ne.

2. tuir artigo 2º (Soberania e Constitucionalidade) katak: “As leis e demais actos do Estado e do poder local só são válidos se forem conformes com a constituição”.
Decisaun TR nian ne iha ka la iha «Compativel»ho UFI ka Konstituisaun,liliu iha artigo 65º konaba eleisaun iha Orgaun OPP (Organização do Poder Politico). Tamba Lei PP no estatuto interna PP labele kontra fali UFI, tamba Lei PP (nudar Ukun Fuan Oan) no estatuto interna (Ukun Fuan Sanak) ne materializasaun husi Konstituisaun ka UFI.

3. Tuir UFI iha« Parte III-Organização do Poder Politico (OPP),-Titulo I «Princípios Gerais»-Artigo 65º (eleições) katak Eleisuan ba orgaun soberania no poder lokal liu husi:«Livre,directo e secredo»”. Lian litik maka ne:Partido Politik (PP) ne hola ba OPP ka lae?Hola Parte,tamba eleisaun ba Parlamento no Governo apresenta lista liu husi PP. Tamba modelo demokrasia representativa, eleiaun ba poder central no lokal liu husi Sistema Partido Politiko (SPP), PP maka hili no selecciona hodi apresenta lista kandidatu sira ba eleisaun legislativa,iha sorin ida.Husi sorin seluk, PP nebe manan maka hili no nomeia ka indika se maka sai PM, iha kasu Fretilin nian tuir Estatutu katak “Sekjen Fretilin maka nudar cefe Executivo iha Partido no automatikamente nomeia ba PM”.

Faktor externa:

a)Komposisaun Tribunal Rekursus(TR): Juizes nebe iha esperiencia profisional,Claudio Ximenes (esperiente),maibe kestiona maka Juiza nain rua seluk, balun estagiarios.
Se ida especialista i profissional no nain rua seluk estagiaria ne, decisaun ne facil tamba la precisa ona debates barak ka posisaun kontrariar ho Claudio Ximenes tamba sira nain rua ne foin Juiza estagiaria,husi sorin ida.Husi sorin seluk,nain tolu deit facil to´o konsensu,minimu TR ne nain lima (5),atu nune iha debate no posisaun ne pro i kontra. Iha Portugal,Tribunal Constitucional (TC) maka aprecia ba iha ka la iha «Constitucionalidade e inconstitucionalidade» hodi aplika Lei ruma ka diploma ruma,komposisaun membros ne maximo nain 9 no minimo nain 7.

b)Ambiente Psikologika:

TR foti decisaun ne iha ambiente psikologika nebe maka manas iha Timor LoroSae (Leste), Claudio Ximenes (CX) ho ninia elementos sira hola decisaun ne hanesan iha presaun psikologika nia laran. Hakiduk witoan ba kotuk hodi hare fila fali waihira CX hola decisaun atu hatama CPP Português maka sai nudar Lei Subsidiario iha tinan 2003,Mari Alkatiri ho Ana Pessoa kritika violento ba ninia decisaun ne ,entrevista ho Agência Lusa iha fulan Agosto tinan 2003: (…) Um jurista minimamente formado não faria isto. Não pode simplesmente passar uma esponja por tudo e querer iniciar uma nova era, assim", considerou. A ministra de Estado na Presidência de Conselho de Ministros timorense acusou o Tribunal de Recurso de incompetência, e de falta de profissionalismo, isenção e imparcialidade. Ana Pessoa, ex-ministra da Justiça, declarou-se "chocada" com o que diz serem acórdãos "catastróficos", questionando directamente a competência e as capacidades do presidente do Recurso, o luso-timorense Cláudio Ximenes, e do juiz português José Antunes. Classificando os acórdãos como "um furacão", Ana Pessoa sustenta que as decisões são especialmente graves por irem contra os objectivos do executivo, que queria, com a instalação do Tribunal de Recurso, "imprimir a isenção, a imparcialidade e a independência aos tribunais. Lamentavelmente, os únicos dois pronunciamentos do Tribunal dão sinais exactamente contrários. Estamos falhos de isenção, de profissionalismo, de competência e de independência", afirmou em entrevista à Lusa."(Lusa,Agosto,2003)“. Hare fali konfronto nebe maka envolve Claudio Ximenes no Mari Alkatiri ho Ana Pessoa,kompreende tansa maka oras ne Claudio Ximenes ninia decisaun nebe favor ba Mari Alkatiri ho Ana Pessoa nebe sei bele kestiona hela.
Husi sorin seluk,hare deklarasaun Eis-PM Mari Alkatiri nian ba Lusa no RDP Antena1 konaba decisaun TR konaba II Kongresso Fretilin nune(…) Não Tinha dúvida que a decisão seria nesse sentido e é uma decisão que não me surpreende e tenho de felicitar o sistema justiça por se dissociar completamente das pressões políticas e tomar uma decisão de forma objectivo com base na lei e na consciência dos Juizes (in Lusa i RDP,16/08). Hare ba Mari Alkatiri ninia deklarasaun ne hatudu katak nia hatene tiha ona saida maka Claudio Ximenes ho juiza estagiaria nain rua ne atu decide,iha ne hatudu momos katak Mari Alkatiri no Ana Pessoa ninia influência no ita mos kestiona ba TR ninia independencia.

c)Presaun Politika:

Posisaun CX nian no TR ne reflekte ba posisaun dominante TR nian nebe juizes internacionais sira barak maka husi Portugal i CPLP,neduni tendencia ba decisaun ka hola decisaun ne hare momos hela. Tamba hare husi ninia Konstitucionalidade ka inkonstitucionalidade ne sei iha «Dúvida» ka sebele kestiona. Neduni decisaun ne reflekte witoan interesse sira nebe maka joga iha «bastidores» TR nian no interesse Geoestrategica Portugal i CPLP nian. Ho sira ninia formasaun juridika dominante husi Eskola Continental nian,no la iha integra Juizes ruma husi eskola Anglo-Saxonica,iha interesse geoestrategica CPLP vs Anglo-Saxonica ninia interesse mos joga iha laran.
Justifika mos katak Portugal ho CPLP hakarak lori fali Mari Alkatiri fila ba Poder!

d) II Kongresso Fretilin iha Dili la hanesan Kongresso PCP (Partido Comunista Português) iha Lisboa.Tansaida maka foti PCP tamba iha Portugal só PCP maka sei uja metodo «Foti Liman», Partido sira,husi sira Esquerda Demokratiku i Pluralismo hanesan PS (Partido Socialista) no Bloco Esquerda,hotu-hotu uja metodo «Votasaun Secreto ka rahasia». Kontextu politika social Fretilin ninia Kongresso halao iha Dili la hanesan PCP nian iha Lisboa,tamba iha Dili Kongresistas sira foti liman tamba:Ida,Tauk,tamba sira hatene EMA (Esquadrão da Morte de Alkatiri) ho ninia orientasaun saida. Iha Kongresso Fretilin nian,agentes EMA sira infiltra iha Kongressistas sira nia let. Situasaun nebe maka bele kompara ho PCP karik iha periudo PREC (Processo Revolucionario em Curso) iha tinan 1974/75 iha Portugal tamba iha biban neba PCP sei domina iha fileiras militares sira. Rua,Kongressistas Fretilin nian suspeitu katak durante Kongresso Fretilin nian iha kilat besik rua nulu (20) iha Pavilão GMT nia kotuk,maibe Kongresso PCP iha Pavilão Atlântico Lisboa ka iha buat ne. c) Kongressistas sira Fretilin nian barak ka maioria maka servisu ba estado ka funcionario público,ka barak hetan beneficio liu husi KKN, maibe militante PCP sira ne ba Kongresso la iha ona buat ida iha sira nia laran tauk ne!Hare katak TR ninia decisaun hare tuir ambiente demokratiku tuir experiencia Portugal nian,sistema social i politika Portuguesa.Iha TR ninia decisaun baseia deit husi saida maka RTTL sira foka sai katak delegados sira fo duni konfiansa politika ba Mari Alkatiri ho Lu´olo liu husi Foti Liman, maibe TR «ignora» ambiente iha Kongresso nebe iha manipulasaun ba kongresistas sira:Husi sosa voto,EMA,infiltrasaun agentes EMA iha delegados sira nia let.
Neduni decisaun Tribunal Rekursus konaba metedo voto foti Liman ne legitimo no konstitucional?Hau sei manifesta dúvida barak, tamba argumentos TR nian mos sei iha duvida barak. Lian bot ba Timor LoroSae maka ne: Tribunal Rekursus ninia decisaun ne bele mos reflete ba decisaun nebe maka Tribunal no Ministerio Publiko konaba kasu Krimianis sira hanesan:EMA,Masakre ka lae iha loron 28/04 no loro 25/05,fahe kilat ba civis sira,no sst!



*Cidadaun Timor oan hela iha Lisboa!

1 comentário:

  1. Nahuk ba maluk nia komentariu,
    Hein katak justisa sei halo serbisu diak,atu nune bele garante ba estabilidade e seguransa iha ita nia rain,atu nune ita bele koalia konaba desenvolvimentu,progresso,liberdade,fraternidade,etc.

    Hakuak bot ida,

    ARN

    ResponderEliminar

Nota: só um membro deste blogue pode publicar um comentário.